Parlamentul European îndeamnă iar România: Recunoașteți independența Kosovo

Parlamentul European a adoptat, miercuri, în sesiunea plenară de la Strasbourg, o propunere de rezoluție privind procesul de integrare europeană a Kosovo, în care își exprimă îngrijorarea în legătură cu numirea în noul Guvern de la Priștina a unor „persoane neconsensuale, a căror experiență ar putea ridica semne de întrebare” și „regretă numărul inutil de mare de miniștri și miniștri-adjuncți”, precum și proporția scăzută a femeilor în cabinet.

Legislativul european încurajează noul Guvern kosovar să-și continue cursul european și subliniază că s-a angajat să urmărească „cu hotărâre, inclusiv prin legislație, o serie de aspecte prioritare, incluzând măsuri pentru întărirea și afirmarea statului de drept, stabilirea unui model pentru sistemul judiciar, pe baza principiilor independenței, profesionalismului și eficacității acestuia, precum și combaterea sistematică și efectivă a corupției și a criminalității organizate la toate nivelurile”.

Europarlamentarii subliniază necesitatea unor „acțiuni urgente destinate luptei împotriva grupurilor infracționale care fac posibilă migrația ilegală, apreciind că sunt necesare progrese economice și crearea de noi locuri de muncă „pentru a pune capăt tendinței de imigrație ilegală și a restabili încrederea și speranța cetățenilor că își pot construi un viitor în țara lor”.

Totodată, eurodeputații își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa oricăror progrese semnificative în ceea ce privește combaterea corupției la nivel înalt și a criminalității organizate, „un obstacol semnificativ în calea dezvoltării democratice, sociale și economice a Kosovo”.

Parlamentul European încurajează, pe de altă parte, cinci state membre, Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania, „să procedeze la recunoașterea Kosovo”, subliniind că acest lucru „va facilita în continuare normalizarea relațiilor dintre Belgrad și Pristina.

Potrivit textului propunerii de rezoluției, toate statele membre ale UE sunt invitate să facă „tot ce le stă în putință pentru a facilita contactele economice și interpersonale, precum și relațiile sociale și politice dintre cetățenii lor și cei din Kosovo”.

În 2008, Kosovo și-a proclamat independența față de Serbia, însă Belgradul refuză să o recunoască.

Cinci state UE – Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania – nu au recunoscut independența Kosovo.

Pe 27 februarie 2015, premierul Albaniei, Edi Rama, aflat la București, a solicitat României recunoașterea provinciei Kosovo ca stat independent, arătând că, în opinia sa, rezolvarea acestei probleme va asigura securitatea regională și va estompa anumite „tendințe și frustrări ale altor țări vecine”.

„Vin de repetate ori cu cererea de recunoaștere a independenței ca stat a Kosovo și, de asemenea, cu cererea ca România să ofere sprijin permanent ca această țară să devină membră în această uniune a țărilor în familia din care ea face parte. Noi avem convingerea că deja problema recunoașterii statului Kosovo nu este o problemă bilaterală, ci este o problemă comună care ne privește pe toți în sprijinul asigurării siguranței regionale și pentru a estompa anumite tendințe și frustrări altor țări vecine”, a spus Edi Rama, după o întrevedere cu premierul Victor Ponta.

În noiembrie 2013, aflat, de asemenea, la București, premierul albanez arăta că apreciză atitudinea lui Ponta în problema Kosovo, fosta provincie sârbă care și-a proclamat independența în 2008, și preciza că așteaptă cu nerăbdare ca recunoașterea statului Kosovo de către România să aibă loc, apreciind că acest fapt va contribui la liniștea și dezvoltarea regiunii.

În vara aceluiași an, premierul Victor Ponta declarase că nu se ferește să afirme că România trebuie să recunoască independența Kosovo.

În martie anul trecut, ministru de Externe, Titus Corlățean, susținea însă că România nu și-a schimbat poziția față de Kosovo, dar că sunt evoluții între Belgrad și Priștina de care Bucureștiul trebuie să țintă cont.

„România nu și-a schimbat poziția‚ însă în cazul Kosovo ar fi absurd, politic vorbind, să nu ținem cont de evoluțiile importante în dialogul dintre Belgrad și Priștina, faptul că aceste evoluții au condus la un anumit grad de normalizare, faptul că aceste evoluții au deschis calea viitoarei aderări la UE pentru amândouă, și pentru Serbia și pentru Kosovo, și faptul că Serbia a acceptat (…) în acel acord-cadru de negociere cu UE ca înainte de a finaliza negocierile de aderare să încheie un acord cu valoare juridică obligatorie de normalizare deplină a relației cu Kosovo (…) sunt evoluții de care și România și alte state trebuie să țină cont”, a precizat, la PRO TV, Titus Corlățean.